Nu ne-am dorit o pensiune cu aspect rustic. Am vrut o casă liniștită și confortabilă, cu piese vechi, autentice, și câteva lucruri de azi, puse așa încât să se potrivească cu satul și cu locul lui în patrimoniul UNESCO.
Ce am găsit în 2016
Gospodăria de la numărul 32 nu seamănă cu celelalte din sat: casa e paralelă cu drumul, nu perpendiculară, și nu avea anexe. Avea trei corpuri. Casa Albastră, din 1912, era goală de 20 de ani. Șura mare, azi Șura Albă, era la roșu: pe alocuri piatră de râu veche, pe alocuri reparații cu materiale moderne. Șura mică, de lemn, din 1869, s-a prăbușit în prima iarnă. Am salvat o parte din structura ei, iar avizele pentru reconstrucție au durat peste doi ani.
Cum am lucrat
Proiectul l-a desenat Alexu, cu arhitectul Cristi Kiss din Cluj-Napoca, care lucrează de mult pe clădiri istorice. Am lucrat cu tâmplari români, francezi și unguri, cu ateliere și fabrici din zonă, iar în ultimii ani cu o firmă de construcții din Rupea, la un sfert de oră de Viscri.
Materialele sunt cele cu care se construia aici: cahle de lut pictate și glazurate, țiglă și cărămidă făcute de mână, grinzi de stejar, tencuială de pământ. Mobilierul l-am căutat prin sate și la târguri de vechituri și l-am restaurat. Unele sobe le-am asamblat singuri.
Ce a devenit fiecare clădire
- Casa Albastră: două camere de oaspeți, Camera lui Johann și Camera Fräulein. Grinzile au rămas cele originale, cu semnătura lui Johann Dootz. Armuroiul, dulapul săsesc pictat al casei, lipsea, așa că am adus altul în locul lui.
- Șura Albă: grajdul de bivoli a devenit bucătăria restaurantului, iar fânarul, sala de mese. Deasupra e un mic apartament, în care locuim noi.
- Șura Nouă: terminată în 2020, cu trei camere. Cele două de la mansardă, Camera Nucului și Camera Apusului, sunt lemn vechi, cărămidă făcută de mână, cahle pictate și tencuială de pământ.
Cahlele
Sobele din casă sunt făcute din cahle pictate, iar multe vin de la Teracota Mediaș, ultima fabrică din România care presează și pictează cahle de mână, așa cum face din 1906.
Alexu e membru fondator al Asociației Culturale Imbold, care a făcut împreună cu fabrica expoziția „Teracota, mon amour!”, din arhiva ei de peste o sută de ani. Expoziția a trecut pe la Muzeul Astra din Sibiu, la Castelul Cantacuzino și la Romanian Design Week. Pe 31 august 2019 s-a deschis în Bastionul de Est al bisericii fortificate din Viscri și a rămas acolo un an, în circuitul de vizitare (Cotidianul, 30 august 2019).
Unde s-a scris despre casă
- Arhitectura, revista Ordinului Arhitecților, 2018: „Casa albă din Viscri”, text și fotografii de Daniela Puia
- Zeppelin, 21 august 2024: „Recuperare prin meșteșug. RE.(H)ABI(LI)TARE — casă tradițională în Viscri”
- igloo, octombrie 2024: albumul „Pensiuni din Transilvania 2024”, cu 14 case de oaspeți din toată Transilvania, printre care și a noastră
- igloo, 13 august 2025: „Slow Food în Șura Albă”
